Cui i se poate acorda Premiul Nobel?

Haideţi să începem cu o privire generală asupra laureaţilor cărora li s-a acordat un Premiu Nobel în ultimii 3 ani:

‍

‍

‍

Aşadar, nu doar oamenii primesc premii, ci şi organizaţiile?

Într-adevăr, există două tipuri de laureaţi – oameni şi organizaţii, primii fiind, însă, mai numeroşi, după cum puteţi vedea în continuare:

‍

‍

Cum au arătat Premiile Nobel de-a lungul anilor?

Haideţi să intrăm şi mai în profunzimea lucrurilor – o privire mai atentă asupra istoriei Premiului Nobel arată impactul a 2 evenimente majore, şi anume, cele două războaie mondiale ale secolului trecut, premiile scăzând foarte mult ca număr (pe durata Primului Război Mondial) sau, mai rău, lipsind cu totul (pe durata celui de Al Doilea Război Mondial), după cum se poate observa în cronologia din continuare.

‍

Ce alte schimbări arată urmărirea tendinţelor Premiului Nobel de-a lungul anilor cu privire la direcţiile potenţiale pe care le urmează lumea?

Pentru început, din cronologia de mai sus, putem vedea că numărul de premii acordate aproape că s-a dublat de la începuturi, de la o medie de 7 premii pe an în prima jumătate de deceniu la peste 12 în ultimii câţiva ani.

‍

De ce? Este mai uşor să câştigi un Premiu Nobel astăzi decât era în trecut?

Deloc, dimpotrivă chiar, după cum vom vedea în continuare.

În schimb, acest aspect poate fi explicat prin faptul că în prima jumătate a secolului XX, existau doar în jur de 1000 fizicieni, conform lui Gustav Källstrand, un custode cu vechime din cadrul Muzeului Nobel, în timp ce astăzi, există un milion. Ce înseamnă acest lucru? În trecut, erau cu mult mai puţini oameni cărora li se putea acorda un Premiu Nobel, iar numerele arată acest lucru.

‍

‍

Ideea că existau mult mai puţini oameni de ştiinţă în lume a avut implicări cu privire la tendinţele Premiilor Nobel?

Da, haideţi să analizăm cele două grafice din continuare, o nomogramă ce arată modul în care vârsta medie de acordare a Premiilor Nobel s-a schimbat de-a lungul anilor, şi o histogramă ce arată domeniile şi grupele de vârstă cu cei mai mulţi laureaţi:

‍

‍

Unul dintre primele aspecte pe care le putem prelua din graficele anterioare este acela că, mai ales în ştiinţele tradiţionale (Medicină, Fizică, Chimie), a existat o tendinţă de laureaţi care câştigă premii mai târziu în viaţă. Dacă vârsta medie a celor care au câştigat un premiu în prima parte a secolului anterior s-a situat în jurul vârstei de 50 ani, acum media este 65.

Există mulţi, mult mai mulţi oameni de ştiinţă în lume astăzi faţă de trecut; astfel, competiţia este mai mare.

‍

Numai un pic! Aşadar, nu primeşti un Premiu Nobel imediat ce munca de pionierat este definitivată? Realizarea unei descoperiri importante nu îţi acordă automat un premiu în următorul an?

‍

Cu mii de oameni care fac descoperiri în fiecare an şi un standard de validare deosebit de ridicat din partea comitetului Premiului Nobel, poate dura mulţi ani până ca cineva să câştige un premiu.
‍

Diagrama vioară din continuare subliniază chiar acest aspect – timpul mediu dintre publicarea unui articol şi recunoaşterea prin intermediul unui Premiu Nobel în ştiinţele tradiţionale:

Numărul mediu de ani între publicarea articolului şi acordarea premiului în Chimie şi Medicină este de 17 ani, în Fizică fiind de peste 18 ani.

‍

‍

Aşadar, ce se întâmplă cu aceste domenii şi de ce există timpi de aşteptare mai lungi decât în cazul a celorlalte trei domenii (Ştiinţe Economice, Literatură şi Pace)?

Din nou, evenimentele generale din istoria ultimului secol sunt evidenţiate în numărul Premiilor Nobel, dat fiind faptul că prima parte a secolului XX a fost martora unei revoluţii ştiinţifice, Fizica fiind un domeniu cu o creştere incredibil de rapidă (Einstein vă sună cunoscut?).

Astfel, cu lumea şi comitetul Nobel deosebit de interesaţi de acest domeniu, realizările au fost rapid recunoscute, astfel încât să se poată înregistra progres în respectivul domeniu.

Pe de altă parte, în cadrul domeniului Pace, povestea este destul de diferită, cu laureaţi ce urmează o tendinţă inversă din perspectiva vârstei, după cum se poate observa în continuare.

‍

O posibilă explicaţie a acestui fapt prezintă, poate, o altă tendinţă a lumii actuale, în cadrul căreia o recunoaştere rapidă a realizărilor care ne pot ajuta lumea să rămână un loc stabil astfel ca greşelile trecutului nostru să nu se repete prezintă o importanţă deosebită.

Comitetul Premiilor pentru Pace nu va aştepta să se asigure că o măsură de pace va avea un succes deplin peste 20 de ani, ci va alege, în schimb, să o răsplătească în timp util, astfel ca acţiunile de acest tip să fie încurajate.

Poate că cel mai remarcabil exemplu în acest sens este povestea celei mai tinere laureate a Premiului Nobel de până acum, Malala Yousafzai, care avea doar 17 ani în momentul primirii Premiului Nobel.

‍

Dacă tot vorbim de tendinţe remarcabile, cu exemplul laureatei de mai sus, cum se prezintă raportul bărbaţi/femei în lumea Premiilor Nobel?

Ca şi în cazul celorlaltor tendinţe, subiectul diferenţelor dintre sexe pe parcursul istoriei noastre face, de asemeni, parte din povestea Premiului Nobel.

Astfel, în ciuda eforturilor umanitare actuale ale lumii de uniformizare a acestor tendinţe, din cauza potenţialilor laureaţi ai Premiului Nobel de a trebui să aştepte mai mulţi ani pentru un premiu, piramida actualmente deosebit de dezechilibrată din continuare prezintă modul în care lumea a arătat acum câteva decenii.

‍

Cu toate acestea, acest aspect se modifică, aşa cum puteţi vedea în graficul de mai jos, fiind susţinut masiv de domeniile în care femeile sunt cel mai mult reprezentate, şi anume, Literatură şi Pace:

‍

Cu toate că bărbaţii sunt mai numeroşi în ştiinţă, diversitatea creşte şi restanţele (cu referire la premiile restante din trecut) încep să se regleze, lăsând loc unei reprezentări feminine mai mari în rândul Premiilor Nobel.

O poveste care se evidenţiază în ceea ce priveşte acest subiect este aceea a lui Marie Curie, prima femeie căreia i s-a acordat un Premiu Nobel în 1903. Atunci când nu a fost nominalizată pentru premiul din acel an, soţul ei şi un coleg cercetător din domeniul radiaţiilor spontane au protestat şi au refuzat premiul, forţând comitetul, în baza unui detaliu tehnic, să îi accepte înscrierea târzie din 1902.

‍

‍

‍

‍

‍

Se pare că Premiul Nobel li se poate acorda oamenilor din întreaga lume. Sunt însă ţări care ies în evidenţă cu privire la numărul de laureaţi?

Putem privi acest aspect din două unghiuri – evalua cel mai mare număr de laureaţi din fiecare ţară, care va conduce la graficul din partea dreaptă:

Sau, poate mai exact, putem observa numărul de laureaţi la 10 milioane de oameni din propria ţară:

‍

‍

Ce anume implică acordarea unui Premiu Nobel?
Care este motivarea din spatele muncii recunoscute astfel?

Bineînţeles, o descoperire şi un Premiu Nobel înseamnă foarte multă muncă spectaculoasă în fundal. În spatele tuturor premiilor există progres în domeniile respective, împreună cu o contribuţie generală la progresul general al lumii. Toate aceste informaţii, împreună cu prelegeri, galerii foto şi alte resurse, sunt disponibile din partea Nobel Prize Organization.

‍

‍

‍

Întreaga muncă necesită publicarea de articole (de obicei, în număr mare), din care mult mai puţine sunt considerate ca demne de acordarea unui Premiu Nobel.

‍

‍

Aşadar, date fiind aceste aspecte, care sunt şansele să mi se acorde un Premiu Nobel pe durata vieţii?

Vă puteţi juca un pic şi vedea ce alte persoane din cadrul specific dumneavoastră (din aceeaşi ţară, de acelaşi sex şi din acelaşi grup de vârstă) au câştigat un Premiu Nobel, apoi vă puteţi calcula şansele pornind de aici.

‍

‍

‍

Ce v-a motivat să cercetaţi acest subiect?

Curiozitatea. Am dorit să ştim mai multe despre cei care, în liniştea laboratoarelor şi birourilor lor sau în lumina tendinţelor turbulente din lume, ne ajută să ne menţinem pe calea noastră.

Am răspuns la unele dintre întrebările pe care le-am avut, ridicând şi altele.

Aveţi întrebări la care nu aţi primit un răspuns?

Scopul nostru a fost, de asemeni, să conducem la naşterea unui proiect care poate să informeze oamenii asupra acestui subiect.

Aşadar, să sperăm că, din această poveste, veţi rămâne cu subiectele ce vă stârnesc interesul. Iată unele aspecte pe care considerăm că proiectul nostru le poate oferi unei persoane ce nu este familiarizată cu Premiile Nobel:

• Munca din spatele câştigătorilor Premiilor Nobel din acest deceniu, împreună cu biografiile lor
• Cine a câştigat un Premiu Nobel din ţara dumneavoastră
• Câte femei au câştigat un Premiu Nobel şi cine a câştigat prima
• Motivarea din spatele fiecărui Premiu Nobel acordat
• Cine este cel mai tânâr ori în vârstă laureat în funcţie de domeniu sau ţară
• Cui i s-a acordat mai mult de 1 Premiu Nobel
• Articolele publicate de către laureaţii Premiului Nobel pentru Chimie, Fizică şi Medicină
• Cui i s-a acordat un Premiu Nobel din ţara dumneavoastră
  ‍

Surse: https://www.nobelprize.org/about/developer-zone-2, https://dataverse.harvard.edu/dataset.xhtml?persistentId=doi:10.7910/DVN/6NJ5RN, https://data.worldbank.org/indicator/SP.POP.TOTL

Autori: Vlad Mihanta, Andreea Cotfas, Bianca Banica